Utilizarea camerelor foto automate permite estimarea in prima faza a numarului minim de indivizi de carnivore mari din arealul Parcului Natural Putna-Vrancea. Ulterior, dupa calibrarea metodei s-a realizat un protocol de sampling care permite evaluarea efectivelor de carnivore mari (densitatea relativa in special).
   In analiza se utilizeza 20 de camere Talon-Extreme grupate cate doua, avand astfel 10 situri de urmarire. Camerele sunt de tip pasiv, declansandu-se in momentul cand prin fata senzorului trece un corp cu temepeartura mai ridicata decat a mediului ambiant. Camerele functioneaza si pe timp de noapte.

   Metoda de studiu utilizata in prima faza este aceea a capturarii-recapturarii pentru populatii inchise. in cadrul metodei sunt critice urmatoarele afirmatii: populatia este de tip inchis si toti indivizii au aceeasi sansa de a fi capturati. Populatia de tip inchis este acea populatie care in timpul studiului are un numar constant de indivizi sau aproape constant (fara decese, nasteri, imigranti, emigranti). Aceasta conditie poate fi satisfacuta doar printr-o durata mica a perioadei de studiu (maxim 30-45 de zile pe sesiune) si prin derularea lui in afara perioadei de nasteri. Probabilitatea ca indivizii sa aiba aceeasi sansa de a fi fotografiati se poate atinge prin plasarea camerelor in unitati de prelevare cu suprafete mai mici de home range-ul minim si prin utilizarea odorivectorilor specifici pentru atragerea speciilor. Locatia camerelor se schimba in sesiunile de prelevare, de 3 ori in cadrul aceluati grid, dupa care se schimba gridul de sampling.

   Situl de capturare este monitorizat o data la 15 zile, atunci schimbandu-se cardul si bateriile.

   Sesiunile s-au dovedit a fi eficiente pentru ras si urs, si nesatisfacatoare pentru lup. Camerele sunt realtiv ineficiente pentru lup deoarece nu pot fi puse pe rutele de calatorie ale acestora, rute ce coincid cu drumurile forestiere sau potecile largi. Plasarea camerelor pe acestea nu poate fi facuta deoarece pot fi furate. Pentru lup cea mai eficienta metoda, ce va fi aplicata in sesiunile urmatoare este cea de sampling hair snair.
   In perioada iunie 2007-iunie 2009 au fost organizate alte sesiuni de estimare a abundentei relative a carnivorelor mari in arealul de studiu. Au fost utilizate 10 situri de prelevare, selectate randomizat cu ajutorul programului Hawths Tools. Arealul de implementare a proiectului a fost impartit in caroiaje de 3 km x 3 km, fiind selectate randomizat 10 situri. in interiorul sitului selectat, decizia de amplasare a revenit echipei de lucru, criteriile utilizate fiind: existenta unor rute de deplasare a carnivorelor mari, accesibilitatea redusa pentru oameni, lipsa unor activitati antropice precum cresterea animalelor, turism, exploatare forestiera etc. Camerele au fost amplasate pereche, situl de prelevare fiind pregatit si cu atractanti specifici (concentrate pentru urs, fructe, ulei de Nepeta, extract de valeriana etc.).

   Rezultatele au fost comparabile cu cele din primele sesiuni, metoda fiind foarte eficienta pentru estimarea populatiilor de ras si urs. Luand in considerare si rezultatele de pana acum, s-a considerat ca pentru lup estimarea sa se faca cu ajutorul metodei care vizeaza urmele, semnele si excrementele.

   Au fost identificate specii precum: Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx, Cervus elaphus, Capreolus capreolus, Sus scrofa, Vulpes vulpes, Felis sylvestris, Sciurus vulgaris, Martes foina. Datele obtinute au fost stocate intr-o baza de date, urmand ca dupa finalizarea sesiunilor, sa fie prelucrate cu ajutorul programului Presence.