Dezvoltarea asezarilor umane a favorizat aparitia in jurul gospodariilor, pe suprafete restranse, a terenurilor cultivate cu cereale, legume, cartofi, iar in zonele cu conditii de relief si clima favorabile, extinderea viilor si livezilor. Crearea in zona studiata sau in apropiere a unor centre de vinificatie (Cotesti, Candesti, Panciu, Odobesti) sau de procesare a fructelor (Vidra, Dumitresti) a constituit un factor favorabil pentru intensificarea si extinderea acestor culturi.
In structura terenurilor agricole se remarca suprafetele ridicate ocupate de pasuni si fanete, favorizate de relieful fragmentat, climatul caracterizat de temperaturi medii anuale de 8-9 grade C si precipitatii anuale de 800 mm, precum si de solurile mai putin fertile (cambisoluri si spodosoluri). Terenurile cultivate (arabil, vii si livezi) au o pondere redusa in utilizarea terenurilor.

Din analiza datelor statistice se constata faptul ca, atat in trecut, cat si in prezent, cele mai intinse terenuri din suprafetele arabile sunt ocupate de cereale. Cerealele detin suprafete mai extinse pe terenurile arabile din Subcarpatii Vrancei (comunele Vidra, Valea Sarii, Vizantea – Livezi, Paltin, Dumitresti).

Cultura cartofului reprezinta una dintre culturile caracterizate prin productivitate ridicata, datorita faptului ca se adapteaza la conditiile de mediu existente in zona depresionara si montana a judetului Vrancea.
Productivitate mai ridicata a acestei culturi in comparatie cu cerealele, legumele etc. este evidentiata prin faptul ca in ultimii ani, suprafetele cultivate cu cartof au crescut in vestul judetului Vrancea. Aceasta a determinat si o crestere a productiei, in anul 2000 fiind inregistrata o valoare de 4232 tone. Productiile cele mai ridicate se inregistreaza in comunele in care suprafata ocupata de terenurile arabile sunt mai extinse: Vidra (1000 tone), Vizantea-Livezi (560 tone).

Cultura legumelor completeaza necesarul de produse alimentare pentru popultiei si baza furajera pentru animale. Productia de legume se ridica la 2614 tone in 2000, cea mai mare pondere revenind comunelor Vidra, Vizantea-Livezi si Dumiresti.

Cultura vitei de vie este caracteristica judetului Vrancea, care se plaseaza pe primul loc la productia de struguri la nivel national. In zona analizata, suprafata ocupata de vii este redusa in comparatie cu regiunile invecinate, doar comunele Vidra, Dumitresti, Valea Sarii si Vizantea-Livezi detinand suprafete mai mari de 50 ha. Acest lucru se observa si la nivelul productiei de struguri din anul 2000, care inregistreaza valorile maxime in localitatile mentionate anterior: Vidra (405 tone), Dumitresti (241 tone), Valea Sarii (252 tone) si Vizantea-Livezi (138 tone).

Cultura pomilor fructiferi este bine dezvoltata in depresiunile intracolinare din vestul judetului Vrancea, incadrandu-se in activitatile traditionale ale economiei din acest spatiu. Aceasta cultura are o importanta deosebita pentru economia locala, intrucat furnizeaza materia prima necesara unor activitati din industria alimentara si utilizeaza terenuri care nu-si pot gasi intrebuintarea pentru alte culturi.

Se individualizeaza cateva localitati in care suprafata ocupata de livezi depaseste 100 ha: Vidra (386 ha), Vizantea-Livezi (259 ha), Chiojdeni (241 ha) si Dumitresti (159 ha). Din punct de vedere al ponderii pe care o detin livezile din totalul terenului agricol, se remarca comunele Chiojdeni (12,17 %), Vizantea-Livezi (7,56 %), Vidra (6,97 %), Jitia (4,23 %) si Valea Sarii (3,56 %). Media la nivelul zonei este de 3,05 %
Sub raportul compozitiei livezilor, prunul detine cele mai ridicate procente (76,5 %), urmat de mar (8,6 %), nuc (5,8 %), par (3,1 %), visin (2,2 %) si cires (1,8 %).
Crearea centrelor de valorificare a fructelor la Vidra si Dumitresti au contribuit la extinderea culturilor de pomi fructiferi, in prezent existand o preocupare crescanda pentru utilizarea fructelor pentru productia bauturilor alcoolice.

Cresterea animalelor a reprezentat una din principalele optiuni ale populatiei din zona montana si subcarpatica de a-si obtine resursele alimentare necesare supravietuirii. Bonitatea scazuta a terenurilor arabile, suprafata ridicata ocupata de paduri etc. a obligat populatia din zona montana si subcarpatica sa se adapteze. Astfel s-a dezvoltat pastoritul agricol, care utiliza pasunile si fanetele din apropierea localitatilor din zonele depresionare.

Dezvoltarea sectorului de crestere a bovinelor s-a bazat pe existenta unor suprafete extinse de pasuni si fanete in apropierea localitatilor, dar si pe rentabilitatea ridicata a acestei activitati. Costurile mai reduse de intretinere si productivitatea ridicata au determinat cresterea interesului pentru cresterea bovinelor in unele localitati din vestul judetului Vrancea.

Raportul dintre numarul de bovine si terenul agricol pune in evidenta presiunea umana prin acest gen de activitati, precum si disponibilul de spatiu pentru extinderea lor. Cele mai ridicate valori se inregistreaza in comuna Jitia, unde numarul de bovine la 100 ha agricol este de 91,75. Valoarea medie a acestui indicator este de 30,37 bovine pe 100 ha agricol. Valori sub medie se inregistreaza in comunele Tulnici (20,74), Naruja (21,89) si Nistoresti (12,93).

Cresterea porcinelor este o ramura agricola cu expansiune recenta in spatiul montan si subcarpatic, menita sa acopere deficitul de produse alimentare specifica acestui spatiu. De asemenea, varietatea ridicata a hranei si costurile relativ reduse de intretinere au permis dezvoltarea acestei activitati. In vestul judetului Vrancea, suprafata redusa ocupata de terenuri arabile, care furnizeaza o buna parte din hrana porcinelor a determinat mentinerea unui numar redus al efectivelor.
Numarul de porcine din vestul judetului Vrancea este in scadere continua, ajungand la 7091 capete, dupa ce in anul 1992 efectivele erau evaluate la 9440 capete .

Cresterea ovinelor este una dintre activitatile cu traditie in vestul judetului Vrancea, la nivelul careia se produc in prezent profunde mutatii impuse de realitatile socio-economice. Desi exista o suprafata ridicata de pasuni si fanete cu productivitate medie, activitatile de crestere a ovinelor inregistreaza un declin evident in ultimii 10 ani. Astfel, in vestul judetului Vrancea efectivele de ovine au scazut de la 63981 capete in 1992 la 43910 capete in anul 2000. Indicatorul ovine la 100 ha pasuni si fanete inregistreaza o valoare medie de 114, valori mai ridicate fiind inregistrate in comunele cu numar ridicat de efective (Barsesti, Vrancioaia) sau cu suprafete reduse de fanete si pasuni (Jitia, Valea Sarii, Vidra)

Silvicultura este una dintre cele mai vechi activitati promovate in vestul judetului Vrancea. Gestionarea rationala a fondului forestier este o conditie absolut necesara pentru dezvoltarea echilibrata a asezarilor umane si pentru mentinerea echilibrului ecologic in mediul natural.

Activitatile din silvicultura se refera la gestionarea fondului forestier, la exploatarea lemnului, colectarea de produse forestiere (fructe, ciuperci etc.), actiuni de reimpadurire. Gestionarea fondului forestier este realizata de Regia Nationala a Padurilor sau de catre obsti locale (Tulnici).

Activitatile de vanatoare se bazeaza pe existenta unui fond cinegetic foarte bogat si diversificat. Activitatile de vanatoare se desfasoara conform Legii fondului cinegetic. Principalele specii de interes cinegetic in vestul judetului Vrancea sunt cerbul, capra neagra, capriorul, mistretul, ursul, rasul, lupul, pisica salbatica, vulpea. Capra neagra, ursul, rasul si lupul beneficiaza de un statut special de protectie impus de includerea acestora intre speciile protejate din Romania atat in Legea fondului cinegetic nr.106 din 1997, cat si in Legea nr. 462 din 2002 privind regimul ariilor protejate, conservarea speciilor si a habitatelor. Fondurile de vanatoare din vestul judetului Vrancea sunt gestionate de Agentia Judeteana de Vanatoare si Pescuit Sportiv si Regia Nationala a Padurilor.

Piscicultura este o activitate cu dezvoltare limitata in comunele din vestul judetului Vrancea, datorita potentialului piscicol scazut al raurilor din acest spatiu. In perimetrul localitatii Lepsa exista o pastravarie de importanta interjudeteana. Fondul piscicol este reprezentat prin platica, rosioara, caracuda, clean, scobar, lipan, mreana etc.

Industria este o activitate economica cu dezvoltare redusa in partea vestica a judetului Vrancea, in ciuda existentei unor resurse (fructe, produse lactate, carne, lana, piei de animale, lemn etc.) care ar permite sustinerea unor unitati mici si mijlocii. Astfel, desi in profilul functional al tuturor localitatilor este mentionata cel putin o activitate industriala, productivitatea acestora este redusa. De altfel, majoritatea comunelor din vestul judetului Vrancea detin unitati de obtinere a bauturilor alcoolice, in special utilizand ca materiei prima fructele, profitand de legislatia ambigua din acest domeniu. Cunoscute pentru activitatile de exploatare a lemnului in vestul judetului Vrancea sunt comunele Tulnici, Soveja, Vizantea-Livezi, Nereju, Vidra, Dumitresti, Nistoresti, Naruja.