Functie de densitatea populatiei comunele din vestul judetului Vrancea au fost impărtite in următoarele categorii:
1. Comune cu densitate redusa a populatiei (sub 30 locuitori pe kmp) cuprind comunele Nereju (22,88 locuitori pe kmp), Nistoresti (9,36 locuitori pe kmp), Soveja (29,1 locuitori pe kmp) si Tulnici (14,89 locuitori pe kmp) care au suprafete ridicate. Astfel, cea mai mare parte a zonei montane se caracterizează prin valori foarte reduse ale densitatii populatiei in timp ce zona subcarpatica si bazinetele depresionare din lungul văilor inregistrează valori ridicate. 2. Comune cu densitate medie inferioara a populatiei (30 – 50 locuitori pe kmp) includ comunele Chiojdeni (33,94 locuitori pe kmp), Jitia (37,35 locuitori pe kmp), Vintileasca (34,97 locuitori pe kmp), Valea Sării (41,91 locuitori pe kmp) si Paltin (49,78 locuitori pe kmp). In aceasta categorie sunt incluse cea mai mare parte a comunelor care detin o pondere insemnată din teritoriu in zona subcarpatică, iar suprafata lor totală este medie. 3. Comune cu densitate medie a populatiei (50 – 70 locuitori pe kmp) cuprinde comunele Barsesti (60,01 locuitori pe kmp), Dumitresti (58,45 locuitori pe kmp), Naruja (56,83 locuitori pe kmp), Vidra (60,57 locuitori pe kmp), Vizantea-Livezi (59,74 locuitori pe kmp) si Vrancioaia (51,3 locuitori pe kmp). Aceste localităti fie au un teritoriu redus (Naruja, Vrancioaia, Barsesti), fie au un număr de locuitori ridicat (Dumitresti, Vidra, Vizantea-Livezi), ceea ce impune cresterea valorilor densitatii populatiei.
Din punct de vedere al numarului de locuitori, cele 15 comune din vestul judetului Vrancea au fost impartite in categorii:
a. Comunele avand populatie de sub 3000 locuitori (Jitia, Naruja), in care numarul redus de locuitori si tendinta de depopulare punand in evidenta slaba atractivitate a zonei pentru promovarea de activitati economice. b. Comunele cu populatie de 2000-3000 locuitori (Chiojdeni, Nistoresti, Soveja, Valea Sarii, Vintileasca, Vrancioaia) sunt vulnerabile la fluctuatii ale numărului populatiei, intrucat mentinerea unui număr redus de locuitori pune in evidentă existenta unui echilibru foarte fragil intre comunitătile umane si mediul natural. De altfel, in Planul Amenajare a Teritoriului National sectiunea a III-a – Zone cu riscuri naturale sunt incluse toate comunele din această categorie ca fiind afectate de alunecări de teren cu intensitate ridicată.
c. Comunele cu populatie de 3000-5000 locuitori (Barsesti, Nereju, Vizantea-Livezi) detin resurse forestiere si agricole care pemit desfăsurarea de activităti economice rentabile (exploatarea lemnului, activităti pastorale, pomicultura etc.). d. Comunele cu peste 5000 locuitori (Dumitresti, Vidra, Tulnici), in care resursele forestiere si agricole au favorizat dezvoltarea unor comunităti umane puternice, cu un potential demografic ridicat. Cele 15 comune din vestul judetului Vrancea au in subordine 101 sate, numarul acestora fiind mai mic in comunele Soveja (2) si Barsesti (3) si mai ridicat in comunele Dumitresti (16) si Paltin (12). Cea mai mare parte a comunelor au 5-6 sate, media la nivel de zonă fiind de 6.57 sate pe comuna. De remarcat este faptul ca in cazul comunelor cu multe sate se observă o tendinta de scădere accentuata a populatiei din localitatile mici.
Dupa numarul de locuitori, satele din vestul judetului Vrancea pot fi impărtite in urmatoarele categorii:
a. Sate cu populatie mai mica de 50 locuitori sunt comunitati umane foarte mici afectate de fenomenul de depopulare si de imbatranire a populatiei, in care caracteristicile topografice nu permit extinderea spatiului construit. Desi in 1966 nu se inregistra nici un sat cu o populatie mai mică de 50 de locuitori, in 1992 existau trei astfel de sate: Valea Neagra (comuna Nistoresti), Tojanii de Sus si Tojanii de Jos (comuna Paltin).
b. Sate cu 50-100 locuitori sunt comunităti umane mici afectate de depopulare si imbătranirea populatiei. Numărul satelor incadrate in acestă categorie a ramas constant in anii considerati (1966, 1992), desi doua dintre aceste sate erau incadrate in 1966 in categorii ierarhice superioare. c. Sate cu 100-200 locuitori. La nivelul acestei categorii au avut loc cele mai mari transformari, numarul satelor cu 100-200 locuitori fiind aproape dublu in 1992 fata de anul 1966. Valorile mai ridicate sunt determinate de scaderea numarului populatiei din localitatile care erau incadrate in categorii ierarhice superioare. In aceasta categorie este cuprinsa si resedinta de comuna Chiojdeni, care este din punct de vedere al numarului populatiei situat pe pozitia a V-a intre cele 6 sate ce alcatuiesc comuna. d. Sate cu 200-500 locuitori. Majoritatea localitatilor sunt incluse in aceasta categorie (40), ceea ce evidentiaza faptul ca aceasta zona nu prezinta atractivitate datorita dimensiunii ridicate a riscurilor naturale, a accesului limitat la servicii si a gradului ridicat de izolare.
e. Sate cu 500-1000 locuitori au dimensiuni medii, specifice mediului depresionar al Subcarpatilor, in care activitatile agricole sunt dominante in profilul functional. Numarul acestora a ramas constant, chiar dacă in unele cazuri au existat schimbări cu clase ierarhice superioare sau inferioare. f. Sate cu 1000-2000 locuitori. Aceste categorii de sate sunt comunitati umane in care conditiile naturale si activitatile economice favorizează mentinerea unor valori medii ridicate ale numarului de locuitori. Numărul localitatilor incadrate in acestă categorie era in 1992 de 14.
g. Sate cu peste 2000 locuitori. Localitătile cu peste 2000 locuitori sunt foarte putine in vestul judetului Vrancea, acestea fiind comunităti umane foarte puternice, in care diversitatea si productivitatea activitătilor economice este mai ridicată. In această categorie sunt incluse localitătile Negrilesti si Tulnici. In cazul satului Negrilesti, dezvoltarea activitătilor pastorale a condus la conturarea unei noi comune, care se va desprinde de comuna Barsesti in anul 2003. In anul 1966, era inclusă in această categorie localitatea Vidra, care este afectată de o scădere lentă a numărului populatiei.
Pentru aprecierea echilibrului existent in reteaua de localităti din vestul judetului Vrancea a fost aplicat un indicator, calculat prin raportarea numărului populatiei din localitatea de resedintă la numărul de locuitori din cel mai important sat din punct de vedere al populatiei (exceptand resedinta de comună). Se observă că in sase dintre cazuri, raportul este subunitar ceea ce pune in evidentă faptul că localitatea de resedintă nu reprezintă cea mai importantă concentrare de locuitori. Cele mai reduse valori sunt inregistrate la nivelul comunelor Chiojdeni (0,41) si Barsesti (0,47). In cele mai multe comune acest raport este supraunitar, ajungand la valori de peste 2 (Năruja 2,71 si Paltin 2,4). In cazul tuturor comunelor in care raportul este supraunitar se observă o accentuare a diferentelor dintre localitatea de resedintă si cel mai populat sat (exceptand resedinta de comună). De asemenea, s-a calculat raportul dintre cel mai populat sat si cel cu numărul cel mai redus de locuitori. Diferente foarte mari s-au inregistrat in comunele Paltin (94,21) si Tulnici (30,27) unde valorile acestui raport au fost foarte ridicate datorită fie a existentei unor concentrări mari de locuitori (Tulnici), fie a unor sate cu sub 50 locuitori (Paltin). Cele mai multe valori ale acestui raport se incadrează in intervalul 3-5 ceea ce evidentiază echilibrul relativ existent la acest nivel. Din punct de vedere al structurii, cele mai multe sate din vestul judetului Vrancea sunt risipite si răsfirate, foarte putine localităti fiind adunate. |